Biserica Evanghelică Luterană Sinodo Prezbiteriană

Imi place (27 voturi)

urmatoarea precedenta

Descriere

Biserica Evanghelică Luterană. Comunitatea luterană din Cluj îşi are originile la începuturile Reformei. Ideile Reformei luterane sunt propagate pentru prima oară în Cluj la 1544 de tânărul preot al localităţii, Kaspar Helth (Gáspár Heltai), care studiase la Wittenberg. Sub influenţa acestuia, comunitatea acceptă aceste idei, biserica din piaţa centrală a oraşului devenind evanghelică luterană. După 1558, aceeaşi comunitate aderă la noile direcţii ale Reformei, într-o primă fază la cele calvine, iar apoi la cele antitrinitariene (unitariane). O comunitate evanghelică luterană restrânsă persistă în oraş, ea lărgindu-se ulterior prin imigrările dinspre zonele germane din Transilvania şi din Ungaria Superioară. În anul 1696 se va forma în oraș o parohie evanghelică luterană de sine stătătoare cu sprijinul prim-preotului Sibiului, Isac Zabanius. La distanță de doi ani, comunitatea evanghelică luterană a cumpărat o casă situată la începutul străzii Ungureşti (b-dul. 21 Decembrie 1989), în care a amenajat oratoriul bisericii. În ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, acest mic oratoriu a devenit neîncăpător pentru nevoile comunităţii şi s-au făcut primele demersuri pentru construirea unei noi biserici. Aceasta a fost ridicată în perioada 1819-1829 după planurile arhitectului clujean Georg Winkler. La începutul secolului al XX-lea au avut loc mai multe renovări ale bisericii. Cea mai importantă dintre acestea a avut loc în anul 1914, când arhitectul Károly Reményik a supraînălțat turnul bisericii cu patru metri şi a amenajat în interiorul său o structură din fier pentru susţinerea clopotelor.

Biserica-sală este orientată sud-nord, are un cor cu închidere dreptunghiulară şi o sacristie alipită părţii estice a acestuia. Turnul este ridicat deasupra tribunei sudice. Exteriorul edificiului este unul specific arhitecturii barocului târziu transilvănean, la care sunt adaptate și elemente stilistice neoclasice. Aceeaşi dominanţă a arhitecturii perioadei baroce se observă şi în ceea ce priveşte interiorul bisericii. Nava este formată din două travee boltite cu calote boeme, sprijinite pe pilaştri adosaţi, cu capiteluri ionice. Configuraţia şi plastica pilaştrilor, precum şi forma de boltire se regăsesc şi în cor. Zona intrării este dominată de o tribună sprijinită pe doi stâlpi masivi.

Biserica păstrează aproape integral mobilierul executat în perioada construcţiei, cele mai importante piese ale acestuia fiind altarul, amvonul, cele două strane ale corului şi băncile. Aspectul interiorului este dominat de culoarea albă a mobilierului, variat de o serie de elemente decorative aurite. Cel mai important obiect de mobilier este altarul neoclasic. Pictura în ulei cu tema “Isus în Grădina Ghetsimani” este opera artistului de origine italiană – format în mediul academic vienez – Giovanni Gentiluomo (1809-1886). Acesta a activat la începutul secolului al XIX-lea, în Cluj, ca profesor de desen şi de muzică. Interiorul bisericii mai păstrează două epitafuri baroce din calcar, executate în memoria unor ofiţeri ai garnizoanei clujene: comandantul garnizoanei, Johann Fabian baron de Gladis, stins din viaţă în anul 1750 şi Leopold von Frankendorff, decedat în anul 1772. Pe tribuna bisericii se află orga din anul 1697, adusă din vechiul edificiu de cult al comunităţii.

Nagy Margit, Stílusok, művek, mesterek. Művészettörténeti tanumányok, Bukarest, 1977, p. 259.

Gaal György, Magyarok utcája. A kolozsvári egykori Bel- és Külmagyar utcák telkei, házai, lakói, Kolozsvár, 1995 (Erdélyi Tudományos Füzetek 221.).

Jakab Elek, Kolozsvár története, vol. III, Budapest, 1888, pp. 376-379.

Jászay Károly, Adatok a kolozsvári ág. h. ev. egyházközség történetéhez, Cluj-Kolozsvár, 1934.

Jászay Károly, Magyar luteránus megmozdulások Cluj-Kolozsváron (1798-1861), Cluj-Kolozsvár, 1937.

Kelemen Lajos, Művészettörténeti tanulmányok, Bukarest, 1982, p. 154.

Lőwy Dániel - Demeter V. János - Asztalos Lajos, Kőbe írt Kolozsvár. Emléktáblák feliratok címerek, Kolozsvár, 1996, pp. 119-124.

Schaser, Johann Georg, Das Wiederaufleben der evang. Luther. Kirche zu Klausenburg, în: Archiv des Vereins für siebenbürgische Landeskunde, I, 1846, pp. 53-57.

Ţoca, Mircea, Clujul baroc, Cluj-Napoca, 1983, pp. 126-128.

Mihály Melinda, Evangélikus templom, Kolozsvár, în: Enciclopedia Maghiară din România. Monumente, vezi: http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=247