Muzee

Descriere

Fondat în anul 1922 de către profesorul Romulus Vuia, Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a impus în elita muzeelor românești de profil, grație calității de excepție a patrimoniului său. Este compus în prezent din peste 41.000 de obiecte țărănești tradiționale, datând din secolele XVII-XX, urmate de un fond documentar de peste 80.000 de piese. Muzeul cuprinde două secții: Secția Pavilionară și Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (secția în aer liber).

Secția Pavilionară funcționează în Palatul „Reduta”. Pe locul clădirii actuale se aflau inițial trei case medievale. Fragmentele acestora se mai păstrează în structura aripii dinspre stradă a edificiului (în pivniţă şi la parter). Ancadramentul renascentist datând din anul 1604 zidit în gangul porţii indică probabil renovarea uneia dintre case în secolul al XVII-lea. Edificiile medievale au fost unificate şi transformate în mai multe faze începând cu ultimul deceniu al veacului al XVIII-lea şi până către 1830. Nu avem date certe despre proiectantul acestor transformări majore. Se presupune că acesta ar fi putut să fie Josef Leder (1749-1814) cel care a colaborat cu siguranță la lucrări, a proiectat aripa sudică (ulterior demolată) a clădirii şi care între anii 1810 și 1812 a fost chiar arendaşul hanului. La şantierul clădirii s-au succedat mai toţi arhitecţii şi meşterii constructori importanţi ai vremii din Transilvania: Mihály Kindt, Georg Winkler, Anton Kagerbauer.
La mijlocul secolului al XIX-lea a fost construit turnuleţul cu ceas care încalecă acoperişul clădirii. Aripa sudică a edificiului, etajată, a fost demolată în anul 1937 cu ocazia construcţiei şcolii Bob. În anul 1959 clădirea a fost renovată pentru a putea găzdui colecţia Muzeului Etnografic, fapt indicat şi de inscripţia „ME 1959” de pe bolțarul median al porţii.
Clădirea se compune în prezent din aripa principală dinspre stradă şi din două aripi laterale mai scurte, dezvoltate înspre vest şi est. În pivniţa clădirii se conservă bolți semicilindrice de factură medievală. Decoraţia faţadei principale se încadrează în stilul barocului târziu, clasicizant. Pe înălţimea celor două etaje peretele este articulat cu pilaştri monumentali, decoraţi cu rozete şi ciucuri stilizați. Ferestrele (opt la parter şi câte zece la etaje) sunt dreptunghiulare și au chenare din piatră. Portalul intrării se încheie într-un arc semicircular, decorat printr-un bolţar median accentuat. Faţada principală este marcată de un rezalit central cu câte şase ferestre la etaje care luminează sala mare (fosta sală de dans) o încăpere amplă, tăvănită, având înălţimea celor două etaje. Aceasta este dotată cu o galerie pe latura lungă dinspre curte, de unde asistenţa putea urmări evenimentele din sală. Pe laturile scurte sala este mărginită de câte o încăpere mai mică, boltită. Faţadele dinspre curte ale clădirii prezintă doar două niveluri, cel superior având foişoare deschise prin arcade semicirculare, sprijinite pe stâlpi.

Expoziţia Muzeului Etnografic este amenajată în sala mare, în încăperile din vecinătatea sa, precum şi în foişor – în prezent închis – al etajului aripii principale.
De la finele secolului al XVIII-lea, în clădire a funcţionat cel mai de seamă hotel clujean al perioadei, hanul „Calul Bălan”. În secolul al XIX-lea edificiul numit pe atunci Reduta (din fr. redoute = sală de dans) a găzduit în sala mare balurile cele mai sofisticate ale elitei orăşeneşti. Aici au concertat compozitori și muzicieni celebri precum Franz Liszt, Johannes Brahms, George Enescu şi Béla Bartók. Aceeaşi sală încăpătoare a găzduit o mulţime de evenimente politice şi culturale însemnate ale vremii: diete ale Transilvaniei, constituirea Societății Muzeului Ardelean (1859), procesul memorandiştilor (1894), prima proiecţie cinematografică din oraş (1897). Timp de 25 de ani, începând cu anul 1925, în incinta clădirii a funcționat cazinoul ofiţerilor. Muzeul Etnografic al Transilvaniei s-a mutat în acest edificiu în anul 1958.

Curiozități:
- cu peste 80 de ani vechime neîntreruptă muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din România și între cele mai prestigioase din Europa (al șaselea)
- muzeul funcționează în cladirea „Reduta”, ce a adăpostit în perioada 1848 - 1865 Dieta Transilvaniei, iar între 1894 - 1895, a fost sediul celebrului proces al memorandiștilor
- conține 50.000 de fotografii, 5.000 de diapozitive, 12.000 de reviste de specialitate (Arhiva etnografico-folclorica).

Tarif:
Adulti – 6 lei
Elevi, studenti, pensionari – 3 lei

Taxa foto: 15 lei
Taxa video 25 Taxa ghidaj (sub 15 pers.) - 15 lei/romana, 25 lei/limbi straine

Orar

Miercuri-Duminica: 10-18, ultima intrare la ora 17 Luni-Marti: inchis