Baile Cojocna este o statiune balneo-climaterica situata în
estul comunei Cojocna, la 10 km de municipiul Cluj-Napoca.
In zona au existat inca din timpul ocupatiei romane exploatari de
sare, pe locul carora au fost amenajate mai multe bai calde.
Doua dintre lacuri, Toroc si Lacul mare au fost transformate în
bai, frecventate în timpul verii. În afara de agrement,
baile sunt indicate pentru tratarea afectiunilor reumatismale
(artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine si
ginecologice.
Statiunea a fost modernizata in urma unei investitii realizata cu
fonduri europene.
Intre 1486-1488 a fost ridicata din piatra Biserica Ortodoxa
„Sf. Paraschiva” în stil gotic, pe locul uneia mai
vechi (probabil din lemn). Unele lucrari istoriografice au vehiculat,
având în vedere precedentul de la Vad si unele elemente
arhitecturale ale edificiului, implicarea lui Stefan cel Mare in
ridicarea lacasului si deci, in a unei a doua episcopii ortodoxe in
Ardeal.
Edificiul este de tip biserica-sala, cu picturi murale interioare si
icoane executate de zugravul Nistor din Feleacu, in perioada
1760-1765. Biserica a fost restaurata in anul 1925, sub patronajul
regelui Ferdinand al Romaniei, dupa planurile arhitectului Karoly Kos,
cand a fost ridicat si turnul.
Castelul Bánffy de la Bontida, ansamblu arhitectonic construit
de familia al carei nume il poarta, este situat la 27 km nord-est de
municipiul Cluj-Napoca.
Constructia castelului a început în 1437 când
baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea
de a-si ridica o cetate si a fost finalizata în 1543. Prima
atestare documentare a castelului dateaza insa din secolul XVII,
când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de
fortificatii care inconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile
în structura ansamblului sunt cel renascentist si cel baroc.
În anul 1944 trupele germane i-au evacuat pe proprietari,
pentru a folosi castelul ca spital militar. Imobilul a fost serios
afectat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, cand trupele
germane aflate in retragere, au atacat, jefuit si incendiat intreg
ansamblul. A fost distrus întreg mobilierul, pinacoteca,
bine-cunoscuta galerie de portrete si biblioteca.
Nationalizarea si lipsa oricarei intretineri a cladirilor si a
parcului au dus la degradarea grava a castelului. Muzeul de Arta din
Cluj-Napoca a reusit sa salveze statuile din parcul odinioara baroc,
depozitandu-le in cadrul institutiei.
Lucrarile de restaurare s-au facut sub inaltul patronaj al Printului
Charles de Wales care a vizitat in mai multe randuri santierul si au
fost premiate cu premiul „Europa Nostra” de catre Uniunea
Europeana.
Cel mai important monument istorico-arheologic al orasului Turda este
castrul roman Potaissa al Legiunii a V-a Macedonica de pe platoul
numit Dealul Cetatii. Castrul a fost construit de catre aceasta
legiune în anul 168.
Potaissa a fost cel mai mare castru de legiune cu functionare
indelungata in Dacia. Uriasul dreptunghi pe care-l descrie ocupa o
suprafața de 23,4 ha si adapostea 5.000 de militari. Zidurile
aveau o grosime de 1,7-2 m, fiind realizate din mortar si piatra. In
fata zidurilor exista un sant cu apa lat de 12 m si adanc de 3 m.
Existau doua strazi care se intersectau în cruce (Via Praetoria,
Via Principalis) si patru porti (Porta Praetoria, Porta Decumana,
Porta Principalis Dextra, Porta Principalis Sinistra). Cea mai
importanta cladire din castru (Principia) a fost cea a comandamentului
(cca 1 ha).
Prin lucrarile de consolidare-conservare efectuate de catre Muzeul de
Istorie Turda si Universitatea „Babes-Bolyai” din
Cluj-Napoca, obiective importante cum sunt: turnul de Nord-Vest, un
turn de curtina, porta decumana si principia sunt astazi puncte
vizitabile.
La castru se poate ajunge cu masina pe doua drumuri de access: pe
langa Colegiul National Mihai Viteazul si dinspre DN1, pe strada
Romana.
Cheile Turzii sunt o rezervatie naturala protejata, aflata la o
distanta de 6 km vest de Turda, de-a lungul vaii Hasdate. Au o lungime
de 2.900 m si o inaltime a peretilor de pana la 300 m. Cheile ofera un
peisaj carstic de o rara salbaticie: stanci inalte si abrupte, creste
ascutite, turnuri de piatra, valcele pietroase, grohotisuri, arcade
etc. Adaposteste peste 1.000 de specii de plante si animale, unele
reprezentand elemente rare, ca usturoiul salbatic, acvila de
stânca s.a.
Lacul de acumulare Tarnita se afla intre comunele Rasca, Marisel si
Gilau, la 15 km de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafata de
aproximativ 215 ha, o lungime de peste 8 km si o adancime maxima de
peste 70 de metri, lacul Tarnita este una dintre cele mai apreciate
zone turistice din judetul Cluj. Este alimentat de apele Vaii
Somesului Cald (unul dintre afluentii Somesului Mic).
Principalele activitati desfașurate pe lac sunt pescuitul,
înotul, plimbarile cu barca. Majoritatea se desfasoara în
cadru neorganizat, ca si activitati de petrecere a timpului liber.
Totusi, exista si asociatii cu profil sportiv care organizeaza
periodic concursuri de inot (vezi Traversarea Tarnitei) sau pescuit
sportiv.
